Cine e Zeul Cutremurelor, divinitatea care făcea pământul să se scufunde: Poseidon și tainele adâncurilor

de: Cojocaru Cristian
02 03. 2024

Poseidon, fiul lui Cronos și al Rheei, era unul dintre cei doisprezece Olimpieni, zeii principali din panteonul grec. El era venerat ca stăpân al mărilor și oceanelor, dar și al cailor, cutremurelor și furtunilor. Atributele sale includ tridentul, simbolul puterii sale absolute asupra mărilor, carul tras de cai marini și creaturi marine mitologice precum delfinii și balenele.

Mânia lui Poseidon și Consecințele:

Cutremurele erau considerate de greci ca fiind manifestări ale mâniei lui Poseidon. Se credea că zeul putea provoca mișcări seismice prin lovirea pământului cu tridentul său, stârnind furia valurilor și provocând distrugeri pe coastă. Legendele povestesc despre orașe înghițite de mare sau distruse de cutremure ca pedeapsă pentru neascultarea sau ofensarea lui Poseidon. Un exemplu celebru este povestea Atlantidei, o insulă legendară care se spune că a fost scufundată de Poseidon ca pedeapsă pentru hybris-ul (aroganța) locuitorilor săi.

Parcul Arheologic Paphos din Cipru găzduiește mozaicuri antice, inclusiv o reprezentare a lui Poseidon și Amymone

Temple, Ritualuri și Ofrande:

Pentru a-l potoli și a-i câștiga favoarea, grecii construiau temple dedicate lui Poseidon pe coastă, în locații strategice precum promontorii sau insule. Sanctuarul său principal se afla la Corint, unde se organizau Jocurile Istmice, o competiție sportivă pan-elenică în onoarea zeului.

Ceremonii religioase elaborate erau organizate pentru a implora protecția lui Poseidon și a calma mările agitate. Sacrifiici de animale, de obicei tauri sau cai, ofrande de daruri precum corali, perle sau bijuterii și invocații rituale cu strigăte și dansuri frenetice făceau parte din ritualurile dedicate lui Poseidon.

Templul lui Poseidon este un templu din Grecia antică, situat pe Capul Sounion, Grecia

Simbolism și Moștenire:

Figura lui Poseidon ca Zeu al Cutremurelor reflectă respectul și frica pe care le inspirau forțele naturii în antichitate. Deși mitologia greacă nu oferă o explicație științifică pentru cutremure, ea ne oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care oamenii interpretau și se raportau la fenomenele naturale neînțelese.

Moștenirea lui Poseidon persistă și astăzi. Numele său este asociat cu diverse fenomene marine, precum valurile uriașe numite „potopul lui Poseidon”. Imaginea sa este utilizată în artă, literatură și cinematografie, de la sculpturile antice la picturile Renașterii și filmele moderne cu tematică mitologică.

Zeul Poseidon, reprezentare a figurii mitologice grecesti

Exemple din Mitologie:

  • Mânia lui Poseidon împotriva troienilor: În timpul Războiului Troian, Poseidon a favorizat grecii după ce troienii au refuzat să-i sacrifice un cal. Zeul a provocat o furtună violentă care a distrus o parte din flota troiană.
  • Odiseea lui Ulise: Poseidon a persecutat eroul grec Ulise timp de zece ani după ce acesta l-a orbit pe fiul său, ciclopul Polyphemus. Furtuni violente și naufragii au fost provocate de Poseidon pentru a-l împiedica pe Ulise să se întoarcă acasă.
  • Legenda lui Theseus: Poseidon a trimis un Minotaur, o creatură mitică cu cap de taur și corp de om, să terorizeze Atena. Theseus, eroul atenian, s-a oferit să sacrifice Minotaurul și a reușit să îl ucidă cu ajutorul Ariadnei, fiica regelui Minos.

Zeități similare lui Poseidon în alte culturi, care dețin puterea asupra apei sau cutremurelor:

  • Mitologia Romană: Neptun este echivalentul roman al lui Poseidon. El era zeul mării, al cailor și al cutremurelor, având un rol aproape identic cu zeul grec.

  • Mitologia Japoneză: Namazu, un uriaș somn sau catfish, trăiește în noroiul din adâncurile pământului. Mișcările sale bruște sunt considerate a fi cauza cutremurelor din Japonia.

  • Mitologia Nordică: Njörd este zeul asociat cu marea, vântul, focul și pescuitul. Deși nu este considerat direct zeul cutremurelor, domnia sa asupra mării îl asociază cu forțele naturale puternice.

  • Mitologia Hindusa: Varuna este zeul vedic al mărilor, al apelor și al dreptății cerești. Inițial o divinitate celestă, el este asociat ulterior cu oceanele și râurile. Nu este în mod explicit un zeu al cutremurelor, dar stăpânirea sa peste apă include potențialul furtunilor și al valurilor violente.

  • Mitologia Maori: Tangaroa este zeul mării și al peștilor. El este o figură complexă, înfățișat uneori ca zeu protector, alteori ca o forță distructivă asociată cu creaturi periculoase ale mării.

  • Mitologia Slavă: Perun este considerat zeul tunetului și al fulgerului. Puterile sale nu sunt direct legate de cutremure, dar asocierea cu furtuni violente și cu forțele naturii distrugătoare îl pun într-o perspectivă a puterii naturale necontrolate.

Namazu, peștele-pisică gigant din mitologia japoneză, provoacă cutremure prin mișcările sale sub arhipelag.

Cutremurele în mitologia dacică: Zei absenți sau spirite necunoscute?

Absența unei zeități a cutremurelor în panteonul dacilor s-ar putea explica prin frecvența redusă a evenimentelor seismice majore pe teritoriul locuit de daci. Acest lucru ar fi putut diminua necesitatea de a personaliza cutremurele sub forma unei divinități specifice. De asemenea, credințele animiste ale dacilor ar fi putut atribui cutremurele unor forțe naturale impersonale sau unor spirite neidentificate. Rămâne de văzut dacă viitoare descoperiri arheologice vor oferi noi informații care să conteste această ipoteză.

Semnificația Zeului Cutremurelor:

Figura Zeului Cutremurelor reflectă frica și respectul omenirii pentru forțele naturii. În antichitate, oamenii nu aveau o explicație științifică pentru cutremure, considerându-le ca fiind manifestarea voinței divine. Credința în Zeul Cutremurelor oferea o explicație pentru un fenomen inexplicabil și totodată o modalitate de a apela la divinitate pentru protecție.

Zeul Cutremurelor Poseidon nu este doar o figură mitologică, ci o oglindire a fascinației și temerii umane în fața forțelor naturii. Înțelegerea miturilor și legendelor legate de Poseidon ne oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care oamenii din antichitate se raportau la lumea din jurul lor și la misterele neexplorate ale naturii.